Rezumat. Prezentul articol se axează pe problema funcționării pronumelui reflexiv în dativ pe lângă verb. Bazat pe un substanțial corpus, articolul se referă la delimitarea funcțiilor, a valorilor și a nuanțelor pronumelui reflexiv în dativ, precum și a diverselor structuri fundamentale în care apare. Sunt descrise trei construcții cu structurile lor aferente, din care reiese că dativul reflexiv funcționează în două ipostaze: 1) cea de subcategorizare a verbului, ca actant, primind rol tematic de destinatar sau de beneficiar și funcție sintactică de complement indirect și 2) cea de dublă subordonare – față de verb și față de un nominal din structura respectivă. În această ipostază, nu ocupă o poziție de subcategorizare a verbului, ci dobândește o semnificație de posesiv de la acest nominal și îndeplinește funcția de complement posesiv, funcție fără rol tematic.
Cuvinte-cheie: pronume reflexiv, clitic, dativ, actant, rol tematic, valoare reciprocă, valoare posesivă, construcţie sintactică.