Capcanele accentului: ástfel sau astfél; áltfel sau altfél; așádar sau așadár

Adverbele astfel și așadar sunt frecvent utilizate în vorbirea uzuală și sunt într-o relație de sinonimie relativă.

Primul adverb, astfel „în modul acesta, în felul acesta, așa; prin urmare, așadar, deci”, s-a format din ast- + -fel. 

Al doilea adverb, așadar „prin urmare, vasăzică; astfel, deci”, s-a format din  așa- + -dar.

Adverbul altfel „în alt chip; altcum, altcumva, altminteri”, parte componentă a locuțiunilor adverbiale altfel de „de altă natură, de alt soi”, de altfel „însă; cu toate acestea”; „dacă nu…, în caz contrar”, format din alt- + -fel,este într-o antonimie relativă cu adverbele nominalizate anterior.

Bătaie de cap ne dă accentul. În multe emisiuni TV, dar și radio, adverbele respective sunt pronunțate incorect.

 Și totuși,   ástfel sau astfél; áltfel sau altfél; așádar sau așadár?

Greșit: Astfél,  în anatomia urechii, între timpan şi fereastra ovală se găseşte un lanţ de trei oscioare, sprijinite unul de altul: ciocanul, nicovala şi scăriţa – cele mai mici oase.

                    Àșadar, în anatomia urechii,  între timpan şi fereastra ovală se găseşte un lanţ de trei oscioare, sprijinite unul de altul: ciocanul, nicovala şi scăriţa – cele mai mici oase.

         Altfél spus, marele cărturar Dimitrie Cantemir consideră „betejirea şi julirea cinstei” ca factor major în instalarea stării patologice.

 

Corect: Àstfel,  în anatomia urechii, între timpan şi fereastra ovală se găseşte un lanţ de trei oscioare, sprijinite unul de altul: ciocanul, nicovala şi scăriţa – cele mai mici oase.

                 Așadár, în anatomia urechii  între timpan şi fereastra ovală se găseşte un lanţ de trei oscioare, sprijinite unul de altul: ciocanul, nicovala şi scăriţa – cele mai mici oase.

     Àltfel spus, marele cărturar Dimitrie Cantemir consideră „betejirea şi julirea cinstei” ca factor major în instalarea stării patologice.

Explicație: Norma limbii române literare arată că adverbele ástfel și áltfel au un accent paroxiton, adică accentul cade pe a doua silabă de la sfârșitul cuvântului. Adverbul așadár are un accent oxiton, adică accentul cade pe ultima silabă a cuvântului.