30 octombrie 2020
Grecescul asthma „respirație” a format termenul astm, unicul atestat şi recomandat. Totuşi, varianta astmă este frecvent folosită. Utilizatorii fac trimitere la modelul grec, iar unele dicţionare online explică termenul-invariantă astmă, astm fiind arătat ca termen-variantă. Greşit: Pacientul a fost…
Citește articolul →
30 octombrie 2020
Cele mai frecvente erori vizează formarea pluralului de la termeni-împrumuturi. Osteoblaste sau osteoblaşti Greşit: Pe piesele histologice, se determinau elemente caracteristice matricei extracelulare – un produs al osteoblaştilor. Corect: Pe piesele histologice, se…
Citește articolul →
30 octombrie 2020
Frecvent, în textele medicale sunt atestate acorduri adjectivale incorecte. Adjectivele-împrumuturi din limba franceză, cu terminația –tor, solicită înscrierea în grupul de adjective cu trei terminații. Greşit: Artrita este o boală inflamatorie a…
Citește articolul →
30 octombrie 2020
O încălcare a normelor limbii literare constă în modul de exprimare a superlativului absolut de superioritate al adjectivului/adverbului. În mod normal, acest superlativ se formează de la gradul pozitiv al…
Citește articolul →
30 octombrie 2020
După cum ştim, există unele adjective care, prin natura lor, au o valoare absolută şi nu au grade de comparaţie, de exemplu, extrem, imens, colosal, uriaş, formidabil etc. Este o…
Citește articolul →
21 septembrie 2020
Vom aborda problema calcurilor lingvistice nejustificate după limba rusă sau, altfel spus, traducerea literală a unor verbe folosite cu marca reflexiv (putem spune și diateză reflexivă, DEX: „care se…
Citește articolul →
21 septembrie 2020
De această dată, discutăm despre unele structuri intrate temeinic în uzul curent, dar care sunt eronate din punct de vedere gramatical. Este vorba despre structuri de tipul trebuie…
Citește articolul →
21 septembrie 2020
Verbele neregulate sunt acelea care, la conjugare, își modifică total sau parțial rădăcina. De exemplu, la verbul regulat a lucra (eu lucrez, tu lucrezi, el/ea lucrează; noi lucrăm, voi lucrați, ei/ele…
Citește articolul →
16 septembrie 2020
Pronumele interogative cine şi ce, în enunţuri, generează uneori greşeli de acord. Se spune frecvent: Cine au de pierdut, patronii sau salariaţii? sau: Ce-s cu astea? De fapt, pronumele interogative cine şi ce au în permanenţă valoare de singular, masculin, de aceea…
Citește articolul →
16 septembrie 2020
Calcul lingvistic este copierea exactă fie a unei structuri lingvistice, fie a unui sens dintr-o limbă străină, în cazul nostru, din limba rusă, din cauza contactului de lungă…
Citește articolul →
13 septembrie 2020
Unele greșeli ce țin de utilizarea formelor verbale persistă atât în vorbirea comună, neîngrijită, cât și în exprimarea elaborată a celor care promovează limba literară. Este vorba de…
Citește articolul →
13 septembrie 2020
Unele greșeli atestate atât în vorbire, cât și în scris țin de utilizarea conjuncțiilor perechi sau a conjuncțiilor corelative. Dacă am utilizat într-un enunț conjuncții coordonatoare disjunctive, acestea trebuie…
Citește articolul →